Utilizator nou

Poveste de Craciun

de Laura Ilica , 10 decembrie 2009 , 67 afisari

Cand spun „o poveste frumoasa” nu ma refer la semnificatia religioasa a sarbatorii, ci la „punerea in scena” si „actiunea” care se desfasoara in acele cateva zile magice.

E momentul in care adunam in jurul nostru familia, prietenii pierduti sau indepartati si in care visam la vremea cand eram copii. Daca am inchide televizoarele, am renunta la filme, stiri ori desene animate si am deschide cartea de povesti, poate chiar am incepe sa simtim din nou magia... Desigur, acum – mari fiind, cel putin la trup daca nu si la suflet - suntem in postura de „regizori”, iar felul in care iese totul depinde de cum ne organizam. Rolul asta de „director de scena” poate fi ametitor si in mod sigur obositor in luna decembrie, asa ca momentele „copilaresti”, petrecute cu cei mici, ne vor incanta cu atat mai mult. Toti asteapta cadouri si surprize, pentru ca asa ii invatam. Peste ani insa, la fel ca noi, isi vor aminti ce-au simtit si cat de magica era atmosfera.

In primul rand, asta le-am putea oferi: un basm in basm citit din aproape orice carte de povesti!

Sarbatori fericite!

Copii nu vor tine minte daca decorul, designul a fost perfect, in trend, la moda. Daca globurile sunt cumparate din cutare sau cutare magazin. Ei au alte criterii dupa care judeca. Nu vor sti daca stilul era minimalist, rustic, clasic sa ... ati obtinut un rezultat banal. Nu vor stii daca decorul a fost prea incarcat sau facut din resturile ultimilor ani.

Dincolo de decorul inspirat din ultimele trenduri sau de cel vechi, scos din cutia cea mai de jos a debaralei, din pod ori pivnita, dincolo de bradul mai mic sau mai mare, dincolo de cadourile mai mult sau mai putin reusite, important este intotdeauna cum ne simtim, daca avem amintiri frumoase si ceva de povestit.

 Sa ne decoram casa cat mai frumos, cu lucruri noi sau vechi, sa simtim, sa ne emotionam, sa ne induiosam, sa iubim!

Comentarii

Newsletter