Numele stiintific al plantei este Anthurium andreanum, iar cel popular, „pasarea flamingo”.

Originea plantei se situeaza America Centrala si de Sud, Brazilia, Ecuador, Columbia.

Aceasta planta este perena.

Frunzele au in jur de 30 cm in lungime si sunt lanceolate (sub forma unei lanci) sau cordiforme (cordate, in forma unui cord, a unei inimi), intotdeauna asezate la capatul unor petioluri zdravene si lungi.

Florile sunt foarte mari (in jur de 10- 15 cm in diametru) si spectaculoase,  de culoare rosie, alba sau roz. Pedunculul florii este foarte ingrosat, cu forma amintind de un tirbuson gros si galben. Inflorirea se prelungeste de-a lungul intregului an, in conditii propice de lumina si caldura. In lipsa acestora, planta intra, peste iarna, intr-un proces de repaus.

Iubeste lumina, dar  soarele direct ii arde frunzele si florile, deci va fi pozitionata intr-un loc luminos, dar ferit de razele astrului zilei. Temperatura pe care o agreeaza este situata intre 18 si 25C. Daca creste peste aceasta valoare, frunzele trebuie pulverizate des cu apa (stiind originea plantei, deduceti ca este una tropicala, deci iubeste umiditatea atmosferica ridicata). Solul ideal pentru aceasta planta este acid, deci e obligatoriu sa contina o parte semnificativa de turba, alaturi de mranita maruntita. In plus, e obligatoriu sa fie fertilizat intre aprilie si octombrie, cu un ingrasamant lichid pentru plante iubitoare de sol acid (acidofile). La fiecare doi ani plantele mature trebuie puse intr-un ghiveci cu sol nou.

Inmultirea se face foarte usor, prin separarea tufelor. Puii desprinsi din planta mama se planteaza in ghivece separate, cu solul alcatuit aproape exclusiv din turba. Perioada optima: primavara.