Utilizator nou

Beciul din piatra, varianta eco a frigiderului

de Dan Mazilu , 22 iunie 2011 , 1111 afisari

Raspandirea beciului din piatra

Construirea unui beci din piatra presupunea existenta unor conditii locale favorabile. In primul rand, solul trebuia sa permita excavarea, ceea ce excludea posibilitatea construirii unui beci intr-o zona de stanca, de pietris sau de argila moale. Nivelul panzei freatice putea, determina, si el, renuntarea la beci. O panza freatica aflata la mica adancime, combinata cu inexistenta materialelor de hidroizolare erau impedimente peste care, acum un veac, nu se putea trece. De asemenea, foarte importanta era asigurarea cu piatra: o cariera in apropiere, sau un comerciant care vindea acest material, erau argumente extrem de importante. Nu in ultimul rand, existenta mesterilor care sa poata construi un beci zdravan era decisiva. Asa se face ca avem o buna raspandire a beciului din piatra in zona deluroasa si submontana a Romaniei, dar o prezenta sporadica in zona de Delta.  Intamplator sau nu, regiunile cu traditie in viticultura si pomicultura au intrunit toate aceste conditii, incat ele sunt de regula „intesate” cu beciuri, unele dintre ele, de mari dimensiuni.

Utilitatea beciului din piatra

Scopul principal al acestui spatiu era conservarea alimentelor si a bauturilor. Aici se tineau (si se tin, in continuare, indiferent de progresul tehnic inregistrat intre timp!) butoaiele cu vin si tuica, sucurile si compoturile, varza acra, muraturile si radacinoasele (morcovul, pastarnacul). Beciul era, de asemenea, singurul loc care puteau conserva timp de luni bune merele, gutuile si perele. Intre peretii lui branza se matura cel mai bine, iar cascavalul se pastra timp indelungat. Tuberculii de dalie, dar si muscatele puteau rezista foarte bine, peste iarna, in beci. Dar la cate nu era bun un beci, daca taranul era gospodar!

Comentarii

Newsletter