Pe vremea cand mall-urile nu invadasera peisajul nostru urban, Bucurestiul avea cinematografe cu nume evocatoare: Lira, Arta, Aurora, Festival, Lumina, Gloria, Luceafarul, Timpuri Noi, Scala si Patria. In lista celor 63 de cinematografe cu care se mindrea Bucurestiul anilor 70 figura la loc de cinste cinematograful Dacia, fost Alexandru Popov, fost Marconi.



Marconi, mai intii, pentru ca numele era vestit in epoca (adica in 1930, anul infiintarii cinematografului). Guglielmo Marconi, inginer si fizician italian, a fost inventatorul telegrafiei fara fir, iar „nascocirile” sale frumoase i-au adus in 1909 Premiul Nobel pentru Fizica. Apoi, cind Romania s-a sovietizat, Marconi s-a transformat, in buna logica, in Alexandru Popov, dupa numele omului de stiinta rus care a brevetat aparatul de radio in 1895, la Sankt-Petersburg. Apoi a venit o vreme cind Romania, deja ceausista, s-a vrut mai neaosa si cinematograful a fost rebranduit: Dacia.



Atribuita arhitectului Constantin Cănănău - descendentul unei ilustre familii boieresti din Moldova - si construita in stilul Art Deco care isi facuse deja aparitia si pe meleagurile dimbovitene dupa Expozitia internationala de Arte Decorative si industriale moderne, care a avut loc la Paris in 1925,  cladirea cindva curtata de bucuresteni spune astazi trecatorului intrigat o istorie cum sunt mii in Bucurestiul postdecembrist: istoria unui abandon mai mult sau mai putin programat, dar cu efecte devastatoare sigure asupra patrimoniului.

Situat la coltul Caii Grivitei cu strada Atelierului, o strada pitoreasca al carei caracter e definit de proximitatea pietei Matache Macelaru, astazi parasit (ca si fratele lui de „breasla” si de suferinta, faimosul cinematograf Feroviar din care a mai ramas doar o jalnica ruina la intersectia dintre Calea Grivitei si strada Buzesti), strajuieste cu o semetie torturata si induiosatoare un colt de oras in care aproape fiecare cladire este monument istoric si incearca sa se impace cu arhitectura sterila a mult mai noului Hotel Ibis Nord.

Patronat din 1948 de Romania Film, cinematograful plin de spectatori odinioara a fost retrocedat in 2006 mostenitorilor de drept ai fostilor proprietari si, din cite se poate constata astazi, abandonat.

Desi au trecut mai bine de trei ani de la repunerea in posesie a celor de la care ne puteam astepta ca vor dori nu numai sa recupereze, dar sa si restituie splendoarea unei cladiri clasate in patrimoniul national, fostul cinematograf este astazi intr-o stare jalnica, care indreptateste privitorul sa presupuna ca, inca o data in Romania, terenul bate cladirea.

Altfel spus, dupa un scenariu devenit practica curenta, o cladire – fie ea clasata, adica comportind un set de obligatii de restaurare si intretinere din partea proprietarilor – este lasata intr-o paragina deliberata, astfel incit, intr-o buna zi, sa cada, eventual „ajutata” si sa se poata folosi terenul de sub ea. Intr-o zona in care, evident, terenul este scump.

„Ma duceam la cinematograf fiindca acolo era cel mai usor sa agati fete, se confesa regizorul Alexandru Tocilescu unui ziarist de la Gândul acum citiva ani. „E rusinos, dar e una dintre cele mai frumoase amintiri de când eram pusti. Ma asezam in spate, sondam terenul, daca vedeam pe cineva interesant ma duceam mai aproape, daca totul mergea bine puneam o mâna pe genunchi. Iar daca mergea chiar bine, de multe ori plecam împreuna acasa. La cinematograful Alexandru Popov, fost Marconi, pe bulevardul Dacia, azi inchis, filmele rulau in continuare, acolo era cel mai bine fiindca puteai intra oricând. Dintr-una într-alta mai prindeam si ideea filmului câteodata”.

Basoreliefurile misterioase ale cinematografului Marconi

Un lucru e cert: merita sa dai o raita pe-acolo sa admiri basoreliefurile. Stranii, heteroclite, emotionante, ele constituie principala decoratie a cladirii si au o valoare artistica reala. Intre carul condus de Moarte calare pe un armasar sub copitele caruia se mai distinge inca o forma feminina pe care anecdotica locala o atribuie imparatesei Maria-Tereza intr-o ipostaza erotica pe care istoricii nu au confirmat-o insa, acesta fiind basorelieful de pe fatada din Calea Grivitei 137 si exotica aparitie a unei sirene care, pe fundal de pasari flamingo si cocotieri incearca sa salveze cu un gest de implorare un peste prins in cirligul unui aprig pescar, hora celor sapte nimfe cu chipuri de-o mare claritate si o scena de vinatoare sau de lupta din care jumatate a cazut prada degradarii cladirii, privitorul are aici subiect de uimita reflectie.

Mai jos, o mina inspirata de graffiti artist a scris cu bomba de vopsea doua panseuri foarte in ton cu precaritatea impusa locului de neglijenta sau reavointa si cu momentul istoric pe care il traim: „Daca nu oferi respect nu poti pretinde respect”. Si alaturi: „Indiferenta ta ma anihileaza”.

Chiar si numai pentru misterioasele basoreliefuri ale fostului cinematograf decazut, cladirea aceasta nu trebuie sa fie „anihilata”. In fond, in cite locuri din Bucuresti poti admira asa ceva? Daca mai gasiti prin capitala noastru chinuita asemenea bijuterii, va invitam sa le fotografiati si sa ne scrieti. O sa incercam sa descoperim pentru voi, cititorii nostri pe care-i dorim cit mai implicati in viata Cetatii, istoria locurilor de care ne veti pomeni.

Ah, cit pe ce sa uit! Vestea cea buna e ca basoreliefurile pot fi restaurate integral!

Cladirea Cinema Dacia este clasata in Lista Monumentelor Istorice: 1172 B-II-m-B-18890 Cinematograful Marconi Calea Grivitei 137 sector 1 prima jum. sec. XX si face parte si din ansamblul clasat 1118 B-II-a-B-18836 Ansamblul de arhitectura "Calea Grivitei" Calea Grivitei , intre Calea Victoriei si str. Atelierului sector 1 sf. sec. XIX - inc. sec. XX. Calea Grivitei numara 54 de monumente istorice.

Doina Vella
doina.vella@pro-do-mo.ro
Asociatia Pro_Do_Mo

* casamea.ro nu-si asuma punctele de vedere exprimate in comentariile si analizele publicate in acest blog

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

5 lucruri simple pe care le puteti face

1. Daca observati demolarea unei case istorice (casa istorica = construita inainte de 1945), contactati asociatia office@pro-do-mo.ro si comunicati-ne numarul autorizatiei de desfiintare, daca este afisata sau adresa postala, in caz ca nu exista panou.

2. Daca in drumurile prin oras observati case istorice abandonate sau intr-o stare avansata de degradare, contactati-ne ...

3. Daca auziti de vreun imobil de patrimoniu care este amenintat sau unde legile urbanismului au fost incalcate, contactati asociatia Pro_Do_Mo. Vorbiti despre actiunile noastre cu cei din jur; despre Asociatia Pro_Do_Mo, despre acest blog, etc.

4. Folositi-va de armele pe care le aveti: putere de decizie, de influenta, etc. De exemplu, daca sta in puterea voastra sa decideti alegerea unui nou sediu pentru firma la care lucrati sau pe care o detineti, nu alegeti imobile construite pe locul unor foste case de patrimoniu; imobile controversate; care distrug armonia unui sit arhitectural, etc

5. Semnati petitia  de modificare a legii monumentelor istorice ce va aparea pe site-ul asociatiei Pro_Do_Mo.